Sa traiesti pentru a povesti

Posted: 13 Ianuarie 2010 in What I like
Etichete:, , , ,

Deschid cartea… E ca si cum m-as aseza la masa in fata lui. Intr-o piateta mica din America Latina. Scaune din metal, o masuta rotunda, doua cafele, o scrumiera, doua tigari aprinse.

Incep sa citesc primele randuri… El incepe si vorbeste domol, impasibil, tragand din cand din tigara cu mici pauze pentru a scoate fumul. Vorbeste neintrerupt, calm, naratorul perfect…

Il studiez atent… expresia fetei, ridurile din coltul ochilor, parul grizonat, miscarea buzelor… Cuvintele ies din gura lui ca si cum ar fi inlantuite, asezandu-se in paginile unor carti invizibile si continua aceasta imperturbabila naratiune.

Absorb fiecare cuvant, ma pierd in amalgamul asta de litere. As sta sa il ascult continuu. E ceva atat de atragator in felul in care povesteste, in felul indiferent cu care descrie tot felul de atrocitati, de intamplari si personaje obscene, de naturaletea cu care le da viata. Ca si cum nu ar fi nimic in neregula, ca si cum toate astea ar fi absolut firesti.

Si eu il cred, il cred cand imi vorbeste despre general, despre singuratate, despre demonii dragostei, despre moartea anuntata, despre ploaia din Macondo. Nu poti sa nu il crezi, nu poti sa pui la indoiala ceea ce zice pentru ca le insufla veridicitate, le insufla ceva din el.

Citesc incontinuu, fara sa las cartea din mana, n-as lasa-o… Vorbeste in acelasi mod, cu aceleasi nuante, curgator, fluent, cu tigara permanent aprinsa. Nu pare sa il surprinda nimic si totul este povestit ca si cum el ar fi fost de fata, ca si cum a vazut tot ce poate vedea un om intr-o viata, ca si cum nimic nu-l mai poate surprinde, nimic nu-l mai poate oripila. Imi place ca spune lucrurile asa cum sunt, cu franchete, fara sa le cosmetizeze, fara rusine.

Imi place doza de fantastic din tot ceea ce spune cat si senzualitatea bolnava a intamplarilor. Imi place felul in care isi contureaza personajele, cat de umane si de pacatoase le face. Fara moralitate excesiva, fara virtuti exagerate… pur si simplu umane.

Cam la asta se rezuma intalnirea cu scriitorul meu preferat, Gabriel Garcia Marquez. Cam asa se intampla cand incep sa citesc o carte de-a lui. Nu pot sa ma opresc.

Anunțuri
Comentarii
  1. Masaj erotic spune:

    Am parcurs acest post al tau si imi place ceea ce am citit. Continua tot asa. *^*

  2. JaneDoe spune:

    Multumesc masaj erotic 😀

  3. Scaune spune:

    Interesant postul tau. Zilele urmatoare o sa parcurg mai multe posturi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s