Vise si orgolii

Posted: 5 Februarie 2010 in Soul shaker
Etichete:, , , , , ,

Fiecare om are visele lui. Ale mele poate indraznesc sa treaca anumite limite… dar de asta sunt vise, nu? Insa ce nu inteleg eu e de ce oamenii din jurul tau aleg sa iti spuna ca asa ceva nu e cu putinta. Nu aspir sa fiu Bill Gates (in primul rand ca nu ma duce capul atat de mult) insa mi-ar prinde bine un sprijin, nu un zambet sarcastic.

Oricum, toate astea ma ambitioneaza, pentru ca in primul rand stiu ce pot. Daca unul si altul aleg sa ma demoralizeze atunci nu pot decat sa-mi vad mai departe de treaba mea. Stiu, de altfel, ca toate lucrurile pe care le fac, ar trebui sa le fac strict pentru mine, fara a demonstra altcuiva ceva. Adica uit esentialul daca fac un lucru strict pentru a da peste nas altuia.

Pana la urma toti avem aspiratii, cu totii ne dorim sa ne depasim conditia si mai stim ca trebuie multa munca pentru asta. Pe langa asta, pe langa munca, pe langa incercari nenumarate, pe langa esecuri ar fi mult mai usor sa avem si un sprijin, moral in primul rand. Pentru ca altfel te trezesti dimineata langa o persoana care stii ca te apreciaza, care crede in tine, care iti vrea binele. Altceva este sa te trezesti fiindu-ti rusine de gandurile si incercarile tale.

E mai usor sa faci totul pe fata decat sa te ascunzi. De asta zic ca atunci cand ai sustinere esti in stare de orice iar atunci cand faci totul pe ascuns e de doua ori mai greu. Si pana la urma ce satisfactie poti avea daca ti-ai atins scopul… pe parcurs este posibil sa fi uitat chiar tu ce si de ce ai inceput un anumit lucru.

Pana la urma cuvintele sunt arme puternice. Schimba multe. Eu si gura mea mare stim foarte bine. Orgoliul e o arma puternica. Letala chiar. Si in toate ambitiile astea, in tot traseul asta de parcurs orgoliul este un factor cheie. Unii sunt orgoliosi doar sa nu para ei mai prejos, sau pentru ca si-au creat o imagine si nu vor sa fie vazuti altfel. Dar stau si ma gandesc, oamenii aia stiu cu adevarat cine sunt?… pentru ca intr-o buna zi vor fi vazuti exact asa cum sunt. Cum vor reactiona atunci?

De ce aleg unii sa isi refuze unele placeri, unele vise, unele aspiratii din prostescul orgoliu? De exemplu unii aleg sa nu iubeasca pe cineva din orgoliu, unii aleg sa fie doctori in loc sa fie ceea ce isi doresc doar pentra a demonstra ca pot face un lucru, unii aleg sa nu accepte ajutor si sa se chinuie de doua ori mai mult. Si toate astea din cauza acestui sentiment din cutiuta magica a Pandorei. Ne schimbam destinele din cauza unei trasaturi de caracter. Si nu cred ca merita sa fie numita trasatura de caracter.

Am si eu un vis. Si e total diferit de tot ce am facut eu pana acum. Am fost la ASE. Am vreo trei ani la activ ca si secretara. Am fost si reporter. Insa vreau sa fac ceva diferit acum si poate parea pentru altii ceva destul de banal, insa e ceva ce mie imi place si nu ar trebui sa imi pese de ce zic ceilalti. Nu ar trebui… Insa ma gandesc la cei care sperau sa ajung vreun manager ceva, sa fiu aghiotantul perfect (cei de acasa desigur). Ma mai gandesc ca cei care iti vor binele se gandesc de fapt la lucrurile banoase si nu la lucrurile care te fac fericit. De exemplu cineva apropiat iti poate spune sa nu speri sa gasesti iubirea ci mai degraba sa ai bani. Si te gandesti ca fraieru’ de ce mai exista toate lucrurile astea spirituale, de ce nu ne apucam toti sa facem bani, bani, bani. De ce sa ne dorim iubire, familii, copii, liniste cand putem face bani, cand putem sa devenim niste oameni de cea mai joasa speta si sa pierdem si ultima sclipire de umanitate in detrimentul hartiilor astora nenorocite.

Haideti sa ne luam masini si case, bijuterii, si tot felul de nimicuri costisitiore, haideti sa facem din marcile de baza un scop in viata. Hai sa facem un scop in viata sa fim imbracati din cap pana in picioare de mai stiu eu ce creator de moda. Hai sa facem un scop din a avea cea mai smechera masina, si o vila cu nu stiu cate etaje. Hai sa etalam ostentativ cateva kilograme de bijuterii pe noi. Si asa suntem mai frumosi nu. Asa suntem apreciati. Asa suntem puternici. Dar atat de prosti, atat de ignoranti, atat de singuri, atat de saraci cu duhul, atat de orgoliosi si de seci.

Haideti sa ne culcam in fiecare seara in masina si sa ne imaginam ca este o persoana iubita. Haideti sa stam de vorba cu peretii pentru ca doar ei tin locul de prieteni. Hai sa fim snobi. Asta imi doresc si eu, sa devin un banal obiect de decor. Sa fiu orgolioasa si increzuta. Sa ma uit de sus la cei care nu au si sa ma consider privilegiata. Sa nu-mi doresc decat sa am unghiile mereu facute, sa nu stiu, sa nu ma preocup, sa nu-mi stric silueta si sa-mi pun extensii. Asta vreau, sa ma invidiati! Dar ma invidiati oare?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s