Alba-neagra!

Posted: 23 Februarie 2011 in Soul shaker
Etichete:, , , , , ,

Daca imi doresc ceva extrem de mult pe lumea asta, e SA STIU CE DRACU’ VREAU DE LA VIATA :D!!!!!  Adica, fratee, nu ma multumeste nimic. Daca sunt aici vreau acolo, daca sunt acolo vreau aici, daca rad vreau sa plang, daca plang vreau sa rad, daca vreau un barbat parca as vrea o femeie, daca vreau o femeie parc-ar prinde bine un  barbat (exemplul asta e irelevant si ironic), daca e alba trebuie sa fie neagra si invers si minte mea crapa… pe bune, o sa explodez intr-o zi…

Si acum revenind la exemple concrete, ma refer la faptul ca mi-am dorit atat de mult o schimbare, am obtinut-o, mi-e bine… si totusi nu mi-e bine. De ce nu mi-e bine, ma tot framant si ma intreb? De ce Dumnezeului nu mi-e bine? De ce continuu sa fiu frustrata si neimpacata. Am o problema, sincer, am o problema, sau mai multe depinde de cum privesti. Dar e obositor, e deprimant sa te doara ceva si sa nu stii ce. Exact asa se simte, ca si cum n-ai putea sa te misti de durere dar sa nu stii de unde vine.

Analizez mult prea mult situatiile, detaliile… orice. Ma gandesc la te miri ce rahaturi zi si noapte in loc sa ma preocup de alte lucruri mai importante, ma impiedic de toate prostiile. Sunt fraiera. Rau!

Adica nu imi lipseste nimic si poate daca m-as gandi la ziua de maine decat la ziua de ieri, viata mea ar fi mult mai frumoasa. Da, ca de obicei fac terapie cu mine… dar degeaba, zic mereu ca schimb, ca schimb si tot bleaga sunt. E iritant… foarte iritant. Ar trebui sa fiu foarte puternica avand in vedere ca sunt pe cont propriu de atata timp si in schimb ma port ca o mimoza emo, care se gandeste ca n-are nimic si ca vai de mine e nefericita. A dracu’ fericire!

Mi-e bine momentan, chiar nu am nici unul dintre vechile motive pentru a ma plange, chiar am ajuns la un stadiu al vietii mele in care pot spune ca sunt (relativ) fericita si totusi in sinea mea ma simt mizerabil. Ah! trebuie sa ma straduiesc mai tare, trebuie sa nu imi pese, sa fiu puternica! Vorbe, la cum ma stiu o sa pic iar din lac in put.

Dar ma simt singura intr-un fel desi sunt inconjurata de oameni in fiecare moment… desi sunt in familie as putea spune… dar nu e a mea. E atat de obscura ziua de maine, e atat de obscur viitorul asta al meu in conditiile in care nu stiu ce vreau, nu stiu ce imi place, nu stiu ce sa fac mai departe… pentru ca stiu putin din toate, iar asta nu imi e de nici un ajutor.

Da, n-ar trebui sa ma simt asa, n-ar trebui sa vorbesc asa, n-ar trebui nimic din toate astea dar nici inauntru nu le pot tine. Mai bine le astern aici sperand ca vor fi scoase din mintea mea definitiv. Prostii, aberatii… dar asa e cand esti slab. Deh! ma cert si eu aici ca in rest nu accept cearta altora. Solving my issues through writing… that’s some shit! 🙂 different day though 😀

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s